Consiliul de instruire în industria construcțiilor

A devenit de la sine înțeles, atunci când întrebi un antreprenor sau un manager despre principalele provocări cu care se confruntă, să auzi că lipsa personalului calificat este principala dificultate, mai ales în domenii cum ar fi construcții, transporturi, horeca, IT.

Apoi, fluctuația de personal.

Dacă în urma cu ani de zile era un titlu că ai fost consecvent și ai lucrat mult timp într-o companie, acum se pare că este un titlu de glorie să pleci cât mai repede atunci când nu-ți place ceva.

Câte companii mai reușesc să dezvolte programe de formare profesională pe termen mediu și lung în acest context?

Cați antreprenori se întreabă dacă mai are rost să aloci resurse pentru formarea și dezvoltarea angajaților dacă nu ai siguranța că o să culegi roadele investiției în oameni ori, mai mult, daca nu o să culeagă roadele chiar un concurent al tău?

În acest talou intră și trendul de a lucra, din ce în ce mai mult, cu freelanceri și echipe antreprenoriale în diverse proiecte, de a externaliza din ce în ce mai mult diverse operațiuni.

În plus, se pare că provocările cu care se confruntă piața muncii se vor adânci pe viitor.

Cursdeguvernare.ro a publicat în februarie 2023 un articol cu titlul „2,4 mil. de persoane inactive, pe o piață a muncii cu deficit de peste 300.000 de lucrători – studiu KPMG” în care arată:

„La finalul anul 2021, unei persoane ocupate îi reveneau 1,46 persoane inactive plus şomeri, în scădere faţă de nivelul anului 2020, când raportul era de 1 la 1,51. Studiul identifică un trend descendent, raportul menționând că degradarea acestui raport s-a menținut și în 2022, atât în mediul urban, cât şi în rural.

De asemenea, analiza menționează că deficitul cantitativ de forţă de muncă va creşte la 550.000 în 2023 (față de 300.000 în 2019), pe fondul migraţiei, marginalizării sociale şi declinului demografic care accen­tuea­ză îmbătrânirea populaţiei.

România se regăsea, în 2021, în grupul de şase state membre din UE 27 care înregistrau simultan spor natural şi sold migrator negativ, alături de Croaţia, Grecia, Italia, Letonia şi Slovacia. Pentru întreaga perioadă 2011-2021, la nivel naţional, declinul natural a depăşit 1,1 milioane de locuitori.”

Citește întreg articolul: https://cursdeguvernare.ro/24-milioane-persoane-inactive-deficit-lucratori-piata-muncii.html

Performanța economică, rezultatele unei companii sunt în legătură directă cu performanța angajaților.

Ce ar putea face mediul de afaceri în acest domeniu?

O posibilă soluție ar fi formele colective de acțiune pentru dezvoltarea forței de muncă.

Cum ar fi ca un grup de companii și de antreprenori dintr-un domeniu de activitate să-și reunească eforturile pentru dezvoltarea profesională a lucrătorilor și specilistilor din domeniul respectiv?

Ipotetic, dezvoltarea pe ansamblu a forței de muncă într-un domeniu specific ar profita tuturor. Performanțele economice ale celor din industrie ar crește. În plus, nu mai ai disconfortul că investești în oameni și apoi ei pleacă – investiția se face în ansamblul forței de muncă din industria respectivă.

Este o fantezie, o utopie un astfel de model?

Am găsit în Marea Britanie „Consiliul de instruire în industria construcțiilor”

Așa cum se prezintă, „CITB sprijină nevoile de competențe ale sectorului britanic de construcții

Este datoria noastră să lucrăm cu industria pentru a încuraja formarea, care ajută la construirea unei forțe de muncă sigure, profesioniste și pe deplin calificate.

CITB este consiliul de instruire al industriei pentru sectorul construcțiilor din Anglia, Scoția și Țara Galilor. Este datoria noastră să ajutăm industria construcțiilor să atragă talente și să sprijinim dezvoltarea competențelor, pentru a construi o Anglie mai bună.”

Link: https://www.citb.co.uk/

CITB este un organism public executiv care nu ține de guvern, finanțat de Departamentul Educației (guvernamental) și de contribuții ale angajatorilor din industrie.

În istoric se arată că CITB a fost înființat în 1964, prin efectul Legii de formare industrială, „pentru a construi o industrie a construcțiilor sigură, profesionistă și pe deplin calificată” care a apărut „în primul rând pentru a răspunde preocupărilor legate de deficitul de competențe din Regatul Unit”

Prin efectul legii, CITB, ca și celelalte consilii de formare industrială, a primit împuterniciri speciale pentru a colecta o taxă de la firmele private din sectorul său, pe care o putea redistribui în granturi, fonduri și subvenții pentru formare conform standardelor pe care și le stabilește. În acest fel, angajatorii au împărțit costul formării în mod mai echitabil, în timp ce forța de muncă a dobândit competențe transferabile recunoscute.

Ce este interesant și demn de subliniat este că legea s-a modicicat în 1982, înlocuind majoritatea consiliilor de formare industrială cu organisme voluntare conduse de angajatori care nu mai aveau competențe legale de ridicare a taxelor obligatorii.

Ca urmare, în 1989, angajatorii din construcții au susținut cu fermitate că CITB ar trebui să continue cu sistemul de taxe. Ei au spus că dependența sectorului de o forță de muncă extrem de mobilă, utilizarea subcontractanților firme mici și forța de muncă pe termen scurt au făcut ca sistemul de taxe-granturi să fie esențial pentru furnizarea de formare de calitate în sectorul de activitate.